APM Constanta

• SC OMV PETROM SA si EXXONMOBILEXPLORATION AND PRODUCTION ROMANIA LIMITED NASSAU(BAHAMAS) SUCURSALA BUCURESTI - Raport de monitorizare a ecosistemului marin la incheierea activitatilor offshore la sonda de explorare-deschidere 1 Domino amplasata pe platorul continental al Marii Negre
• SC OMV PETROM SA si EXXONMOBILEXPLORATION AND PRODUCTION ROMANIA LIMITED NASSAU(BAHAMAS) SUCURSALA BUCURESTI - Raport de monitorizare(II) a ecosistemului marin in timpul derularii activitatilor offshore la sonda de explorare-deschidere 1 Domino amplasata pe platorul continental al Marii Negre
• SC OMV PETROM SA si EXXONMOBILEXPLORATION AND PRODUCTION ROMANIA LIMITED NASSAU(BAHAMAS) SUCURSALA BUCURESTI - Raport de monitorizare a ecosistemului marin in timpul derularii activitatilor offshore la sond de explorare-deschidere 1 Domino amplasata pe platorul continental al Marii Negre
• SC OMV PETROM SA si EXXONMOBILEXPLORATION AND PRODUCTION ROMANIA LIMITED NASSAU(BAHAMAS) SUCURSALA BUCURESTI - Raport de monitorizare a ecosistemului marin inainte de inceperea activitatilor offshore la sond de explorare-deschidere 1 Domino amplasata pe platorul continental al Marii Negre

Conservarea biodiversităţii reprezintă în perioada actuală una din problemele importante la nivel internaţional.Însă, în ultimul timp, problema conservării biodiversităţii la nivel de ecosisteme, specii, populaţii şi chiar la nivel de gene devine din ce în ce mai acută din cauza intensificării impactului uman asupra biosferei. În acest context, menţinerea biodiversităţii este necesară nu numai pentru asigurarea vieţii în prezent, dar şi pentru generaţiile viitoare, deoarece ea păstrează echilibrul ecologic regional şi global, garantează regenerarea resurselor biologice şi menţinerea unei calităţi a mediului necesare societăţii.

Teritoriul judeţului Constanţa se caracterizează printr-un număr important de habitate naturale şi seminaturale cu o vastă diversitate: habitate acvatice (habitate acvatice dulcicole, salmastre, marine şi costiere), habitate terestre (habitate de pădure, de pajişti stepice şi tufărişuri, habitate de silvostepă, habitate de mlaştini şi turbării) şi  habitate subterane (habitate cavernicole sau de peşteră).

Habitatele identificate până în prezent se clasifică în şapte clase (comunităţi litorale şi halofile, ape continentale, tufărişuri şi pajişti, păduri, mlaştini şi terenuri înmlăştinate, grohotişuri, stâncării şi nisipuri continentale şi terenuri agricole şi peisaje artificiale) care cuprind 58 tipuri de habitate naturale şi comunităţi ruderale (terenuri agricole şi peisaje artificiale), conform clasificării prezentate în lucrarea „Habitatele din România”, 2005, N. Doniţă et. Al. şi anexei 2 a O.U.G. nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice şi anexei nr. I a Directivei Habitate (92/43/CEE).